Fiica-mea a cules ieri panselutele din jardiniera si l-e aruncat pe iarba, ca sa fie frumoasa si iarba, mi-a explicat. Risipa, mi-am spus eu, si m-am gandit la sarbatoarea de maine. Cam asa ceva s-a intamplat si de Florii, cand l-au intampinat. Nu pentru ca El nu era Rege, ci pentru ca nu era aducatorul unei imparatii pe care ei o voiau, o asteptau. Si au preserat flori inaintea Lui pe acelasi drum pe care peste o saptamana vor presara condamnarea Lui la moarte, fara a sti ca asa deschide drum spre Imparatia pe care o aduce.
Florii,deci la multi ani pentru Florini si Florine, Camelii si Narcise si… pentru Crine! (de cand ma stiu incerc sa ma includ in acest sir de La multi ani!) Si pentru toti: nu risipiti florile de Florii! Presarati-le la picioarele Lui, dar intelegeti-i corect Imparatia!
2 Comentarii
aprilie 28, 2008 la 10:14 pm
Poza e mai mult ca perfecta. Sa stii ca si lui Tobias ii place si poza dar si povestea care se ascunde in spatele ei.
aprilie 28, 2008 la 11:59 pm
Da Ionela… fascinantul mod de a gandi al unui copil de 3 ani jumate