Nici nu stiu de ce e asa de greu de stabilit un raport de echilibru intre sentimentele de vinovatie, aruncarea vinei asupra altora si acceptarea situatiei asa cum este. Cert e insa faptul ca in momentul in care se gaseste un “ţap ispãşitor” orice situatie conflictuala pare a se ameliora. De parca stabilirea vinovatului schimba ceva… Se schimba doar perceptia de sine. Parca faci fata mai usor situatiei cand stii ca nu tu ai creat-o, parca o intelegi mai bine cand nu esti autor. Si asta doar pentru ca, indiferent ce spui in afara, vina apasa din greu fiecare constiinta.
Vinovatul… Un biet om ce a gresit, cu sau fara voie, provocat sau nu, a spus ceva ce a declansat conflictul. Si, cu ce este el ajutat daca i se reaminteste mereu vina ce-o poarta? Desigur, pasul urmator e sa accepte si apoi sa rezolve ce e de rezolvat. Dar nu oricum, nu din resemnare ci din convingere si cu increderea ca astfel creeaza o punte pentru mai bine.
Sentimentul de vinovatie conservat prea mult naste complexe de inferioritate, si de aici se complica tot. De aceea, ma gandesc ce bine e sa ierti si sa fii iertat, stiti asa cum spune rugaciunea, “precum iertam si noi gresitilor nostri” vorba lui Isus, “de saptezeci de ori cate sapte”.
Prea multi vinovati, prea multa vina, prea putina iertare …
Toate blogurile
-
-
Vina si vinovatii
Posted by chrina on ianuarie 25, 2012
http://chrina.wordpress.com/2012/01/25/vina-si-vinovatii/
Postul anterior
E, empatie
E, empatie
Următorul post
Sâmbãtã
Sâmbãtã
Superman
/ februarie 13, 2012Se numesc “mecanisme de aparare”. Ca sa nu te simti tu cu musca pe caciula, arunci vina asupra altora si asta iti creeaza o stare psihica mai acceptabila. Uneori, doar pe moment, asta in cazul in care ajungi sa fii sincer cu tine si sa-ti recunosti partea ta din vina.
In rest, cred ca in orice situatie, vina e impartita. Nu exista un singur vinovat.
chrina
/ februarie 14, 2012Perfect deacord! Niciodată nu există un singur vinovat!
Întrebarea mea e cum să folosim aceste ”mecanisme de apărare” fără să atacăm….
Știi tu, Superman, că odată recunoscută partea de vină, trebuie făcut ceva cu ea…
Superman
/ februarie 14, 2012Pai tocmai in asta consta unele din ele: eviti un disconfort psihic propriu si plasezi asupra altora ceea ce, de fapt, traiesti tu. Asta la modul general spus. Daca am vorbi de vina, am putea vorbi de “proiectie” care presupune sa transpui asupra altuia propriile trairi sau caracteristici pe care nu le aprobi. Si astfel, le critici la altii fiindca e mai acceptabil pentru psihicul tau.
Imi cer scuze pentru atata psihologie dar ajuta mult la intelegerea functionarii noastre ca oameni.