De nervi, nu? O să aniversez în curând 3 ani de şofat, „mă laud” cu o amendă şi o tamponare, dar de văzut am văzut mai multe. Deunăzi m-a înjurat un „domn” pentru că am oprit la portocaliu. Acum să nu mă înţelegeţi greşit! Nu respect eu toate regulile de circulaţie, dar n-am trecut că fiică-mea făcea ehilibristică pe bancheta din spate şi nu voiam să trag pe dreapta să o culeg dintre banchete iar. Mai am păţit şi de-astea. Deci „domnul” respectiv s-a enervat şi m-a înjurat. Ca să fie sigur că aud a deschis uşor uşa. Nu înţeleg ce legătură avea maică-mea cu oprirea mea la galben, dar în fine. Când a văzut că sunt femeie, s-a mai potolit şi abia atunci m-am simţit eu jignită! Beni are noroc la faze de genul, e suficient să coboare din maşină şi pier toate nemulţumirie celuilalt. Ba uneori şi coteşte prima la dreapta… Asta e, nu toţi au 1, 90!! Revenind, când se enervează şoferii şi înjură?
- când sunt depăşiţi şi apoi cel ce a depăşit încetineşte
- când se circulă pe bada a doua cu viteză mică
- când cel din faţă virează fără a semnaliza
- când se face roşu semaforul
- când pietonii merg cu viteza melcului pe trecere
- când pietonii traversează fără a se asigura
- când sunt gropi pe şosea
- în blocaje
- când au în faţă tractoare, maşini mari, căruţe, tiruri
- când îi opreşte poliţia
- când alţii opresc la portocaliu ( ah!)
- când cel din faţă frânează brusc
- când ei trebuie să facă o manevră pentru a preveni un accident
- …
Şi câte şi mai câte pot fi motivele care îi determină pe oameni să fie nepoliticoşi în trafic. De banal la serios, traficul e un loc în care fiecare dă ce are, vorba proverbului. În genere se înjură în trafic dom’le, se înjură!
Chrina 
Draga mea unii nu au nevoie de motive ca sa te injure in trafic. Aseara in timp ce ma deplasam cu masina spre intalnirea de la biserica, cand semnalizam si ma pregateam sa virez dreapta, un cetatean cu mobilul la ureche dorea sa iasa din parcare fara sa se asigure, si desi am oprit ca sa il las sa isi faca manevrele, tot el a fost cel care a injurat la ridicarea mea din umeri… din nefericire nu e un caz singular, dar pe de alta parte nici nu e de mirare, la felul cum se iau carnetele de soferi la noi in tara sau la cum (nu) se tine cont de nici o lege…
Asa ca succes si nervi de otel tuturor care sofeaza regulat sau doar ocazional. :))
Se înjură sau cel puţin se enervează, unii doar, când văd pe cel care conduce înaintea lui că vorbeşte la telefon chiar dacă acesta nu se poate grăbi din cauza celor care sunt în faţa lui – sau cel puţin circulă cu o viteză regulamentară şi relativ mare.
Se mai enervează când la fel, şoferul din maşina din faţă fumează de parcă ar face-o în ciuda celui din spate care s-a lăsat de fumat din cauza unei boli sau bătăii pe care o ia de la soţie pentru că duhneşte (glumeam cu bătaia dar se poate să fie adevărat)
… când pornesc cei din faţă greu de la semafor şi el când ajunge se face iar roşu sau când trece când un domn, băbuţă pe culoarea roşie a semaforului şi simte că ar trebui să-i calce puţin. (nu o face pentru că nu are cum să-i calce numai „puţin” ci le afectează toată integritatea corporală)
Unii se enervează când conducând o maşină puţin mai bună decât o dacie din 1970, întâlnesc în pantă (de ce nu era vale, nici ei nu-şi pot explica, românii nu prea fac tunele) o dacie 1310 sau un ARO (nu suc) care depăşeşte un camion rusesc transportator de sulf, de fapt „depăşitul” acesta înseamnă că amândoi urcă dealul concomitent
Cum să nu te enervezi? E posibil şi fără nervi, 5 minute în plus nu omoară pe nimeni – am perspectiva asta pentru că, cel mai probabil, nu locuiesc în Bucureşti.
Dincolo de injuraturi(arma stim noi cui)…centura si scaunul pt copii sunt f. importante pt protectia pasagerilor mici…