Start!

1485948650_e0d055ac65Pentru … toamnă, pentru şcoală… Pentru mine cele două sunt cam sinonime, de 24 de ani merg mână în mână.

De obicei în 15 septembrie ploua (să vedem anul acesta cum va fi!) iar apoi se mai îndrepta vremea şi toamna devenea superbă. Iar şcoala… ei, şi ea este… frumoasă, că nu putem spune mai mult în termenii actuali. Azi în sala profesorală am întâlnit o colegă nouă care mi-a amintit de începuturile personale. Eram şi eu debutantă plină de vise (acum am 8 ani vechine şi mai am şi vise, dar mai realiste). Eram ca şi ea nerăbdătoare să văd manualele, programa, un model de planificări…. Să văd clasele, băncile, să mă imaginez la catedra, să-mi exersez scrisul pe tablă până îmi iese caligrafic… Aşteptam să îmi cunosc elevii pe care  mi-i imaginam ideali, însetaţi de învăţătură, iar eu cu o metodică extraordinară şi cu vocaţia înnăscută să îi luminez. Asta era prima zi. Apoi au venit cerinţele. M-am îngropat în hârtii, planuri, planificări, procese-verbale, proiecte, evaluări. În învăţământ se vorbeşte în scris, iar apoi îţi trebuie număr de înregistrare la secretariat pentru orice foaie. Au venit apoi elevii, care nu aveau nici o dorinţă de a învăţa, doreau doar note bune. Dacă se putea să nu aibă teme, sau de învăţat, sau chiar să nu scrie deoc la ore, erai cel mai tare profesor.

Aşa am început eu să învăţ să fiu … profesor. Nici metodica din facultate, nici orele de practică nu rezolvă problema. Mi-am stabilit propriul stil: nu sunt un profesor „dictator” (folosesc cu înţelepciune tehnologia, iar ce e de dictat totuşi, nu o fac după foaie). Nu tolerez obrăznicia/şmecheria/ minciuna. Mai bine o temă nefăcută decât una copiată. La teste… să copieze, dacă ei cred că reuşesc fără să îi văd eu, dar de i-am prins, vai de ei ! Lecturile sunt importante, le dau spre citire şi le notez pe parcursul anului, nu infernalele liste pe care le primeamla început de vacanţă eu. Îi învăţ să le fie drag de carte. Cu elevii sunt prietenă, dar primează respectul, dacă e să aleg una din două renunţ la prima: orele mele sunt ţinute în linişte. Respect programa, ţin orele în mod creativ … Asta vreau, iar unii dintre elevi se numără printre cititorii acestui blog, pot să confirme.

Septembrie iar. Colega mea e visătoare, e la început. O las să viseze căci ştiu bine că visele se maturizează în timp. Îi voi întinde o mână de ajutor dacă o voi vedea asediată de hârtii. Până atunci, START toamnă cu şcoala ta cu tot. Sunt gata!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s