Nu mă ţin mare patriot, dar nici în tabăra opusă nu sunt; se cuvine însă ca măcar de ziua României să avem gânduri mai tricolore. Să arborăm un steag, să ne gândim puţin la istorie şi să vedem că până la urmă paharul e pe jumătate plin. Dincolo de electoral şi durerea că nu prea avem de unde alege, România sub aspect geografic e o ţară frumoasă, iar unii români sunt de-a dreptul fascinanţi. Mă refer la aceia care nu au pierdut din simplitatea lor, cărora occidentul nu le-a dat prea multe, dar nici nu le-a luat specificul naţional. Acei români care nu ţin „thanksgiving” dar pe care poţi să-i vizitezi oricând, îţi vor deschide casa larg şi te vor omeni cu cele mai alese bucate. Vor pune pentru tine pe masă vesela de sărbătoare, aceea pe care o păstrează undeva deoparte pentru ocazii deosebite. Ei nu ştiu ce este „halloween”, nici „valentines”, pentru ei sărbătorile au aromă tradiţională. Iar atunci când vor afla de alte obiceiuri şi alte porturi, le vor primi aşa cum primesc orice oaspete, cu respect şi îngăduinţă. Calzi, optitalieri, pricepuţi, prietenoşi, românii sunt cu siguranţă naţionalitatea de unde îmi aleg prietenii! Şi tot ei sunt aceia care cu care aleg să petrec zile libere, sărbători şi orice fărâmă de timp ce se poate petrece.
La mulţi ani, românilor! Fiţi voioşi de ziua voastră şi fiţi buni mereu.
Ps. Fotografia este luată aici. Sper că autoarea nu are nimic împotrivă s-o folosesc. Mulţumesc Lidi!
Chrina 
Crina, mi-e dor de acei romani care „nu stiu prea multe”:) prin care munti se mai ascund?!?! dar ma bucur si de cei care stiu sa sarbatoreasca un Thanksgiving frumos….
pe-aici, prin munţii noştri, Anda! Dar să ştii că şi ceilalţi sunt cu adevărat simpatici 😛