(a)mărăci(u)ni

Nu să-ți faci  prieteni e greu, ci să-i păstrezi ! Pentru început e suficient farmecul personal. Apoi trebuie să investești, să ierți, să împlinești așteptări care, nu știu cum, dar mereu sunt croite cu un număr mai mare. Iar apoi, când simți că te sufoci în atâtea condiții, te retragi într-un colț de gând să-ți aduni iar sufletul risipit (acel sărman suflet al tău de la care mulți așteaptă, și puțini dau înapoi). Când te reîntorci, unde ți-s prietenii? S-au dus, s-au supărat, s-au dezamăgit, cumva ai reușit să-i trădezi.

… multe mărăcini amare risipite prin zile goale!

Anunțuri

Un gând despre „(a)mărăci(u)ni

  1. manuella

    no, şi tu…acum vrei şi soţ perfect pt. tine şi prietenii perfecte…ce e mult…e mult…
    cât despre…toţi vor totul de la noi sau ce-i mai bun în noi…greu

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s