– Raissa, de ce nu asculți?
– …..
– Când vei fi mămică vei avea un copil care nu te va asculta deloc.
– Mama, tu de ce nu ai ascultat-o atunci pe mama ta ?
***
Raissa nu prea dovedește tact când vine vorba de lucrurile care nu-i plac. Nu-i place să îi împletesc părul sau să o întrerup din joaca ei pentru a ne încadra în program, la o adică, și își manifestă verbal nemulțumire. Ba chiar are contra argumente la orice i-aș motiva eu. Obosită să-i aud smiorcăielile îi spun:
– Voi începe să vorbesc și eu ca tine, să vezi cum e!
– Lasă mama, nu trebuie. Sunt convinsă că voi avea un copil exact ca mine, voi vedea atunci cum e. Nu trebuie să văd de două ori. Vorbește-mi tu măcar frumos!
A fost un an tare frumos. Mă uit la el şi mi-i drag, acum că a trecut. Fără a fi fost ușor căci văd în el atâtea lucruri pe care nu le-aș fi ales ori planificat vreodată, m-a făcut mai tare. Fiecare lucru câștigat m-a lămurit că nimic bun nu se merită, ci totul e o favoare. Fiecare lucru avut pentru o vreme și apoi pierdut mi-a reamintit vremelnicia noastră, și mi-a arătat ce contează cu adevărat. Anul 2012 a fost plin și frumos ca o poveste, care odată încheiată nu mai cere nici o modificare.
