Oameni de plastelină

Ciudată categorie de oameni. Dar nicidecum rară. Caracterizaţi de maleabilitate excesivă, oamenii de plastelină iau uşor diverse forme, în funcţie de influenţa din viaţa lor. Se mulează perfect de cineva cu o personalitate puternică şi convingeri bine creionate. Nu au păreri personale nici drame proprii. Nici vise. Trăiesc din inerţie, viaţa lor reflectă doar influenţe. Cea mai mare tragedie ce li se poate întâmpla e răcirea relaţiei de care depind. Atunci se simt pierduţi, pentru că doar relaţionaţi la cineva au o formă. Vor deveni ceea ce tu eşti. Nu te vor contrazice pentru că oamenii de palstelină nu au puterea să o facă. Părerea şi acceptarea ta sunt cele mai importante lucruri de dobândit. Cred că sunt oamenii careacterizaţi cel mai mult de dependenţa de alţii, pentru că la ei e un mod de viaţă. Visele tale vor deveni visele lor, luptele tale le vor lupta şi ei, supările-ţi vor deveni de asemenea ale lor. Nimic personal, nimic ce să îi identifice. Cum îi recunoşti? Simplu! După fluctuaţiile viselor, planurilor. Nu cred că sunt periculoşi. Ei vor doar să depindă de cineva. Cum spuneam nu au drame existenţiale. Suferinţa de a nu avea de cine să depindă ia sfârşit în momentul apariţiei altcuiva cu personalitate puternică. Iar pentru ceilalţi…. sunt doar acei „prieteni” care aprobă mereu. Nu vei găsi la ei vre-o idee obiectivă, vre-un adevăr ce te-ar putea durea dar care ţi-ar fi necesar. Nu cred că pot deveni prieteni adevăraţi. Sunt doar oamenii de plastelină pe care îi modelezi cum vrei, şi nici nu trebuie să te simţi vinovat. E singurul lucru pe care îl aşteaptă de la viaţă. E singura lor şansă să ajungă undeva, aşa că, fii bun: ia-i cu tine!

11 gânduri despre „Oameni de plastelină

  1. patricia

    E bine sa fim de plastelina atunci cand suntem modelati de Dumnezeu, atunci cand nu traim pentru ce dorim noi ci pentru ce El are pentru noi … sa traim scopul(visul) Lui pentru noi.

    Nu cred ca e de datoria noastra sa analizam motivatiile celorlalti, dar daca reusim ca prin felul in care traim sa ii inspiram, asta cred ca presupune ca ne urmam scopul si ii impulsionam si pe ei sa faca la fel.

    Si pana la urma toti suntem influentati la un moment dat de alte persoane, asta fara nici o exceptie … tocmai pentru asta cred ca e de dorit in viata noastra influenta oamenilor Lui Dumnezeu.

    Răspunde
  2. lidia

    hehe….. unii scriu ca sa sescuze, altii prin ce scriu se acuza…..
    Eu recunosc ca suntdeplastelina si te contrazic,crina!
    E plastelina aia luata in mana lui dumnezeu si modelata in diferite „huguri”…… depinde de rigiditatea „prietenilor” pe care doresti sa ii imbratisezi!!!!
    Ca si cu florile…… iti trebuiesc „unelte” diferite in functie de fiecare pe care vrei s-o ingrijesti! Niciodata apa ce-o pui la lacrimioare nu va fi destula pentru un trandafir si poate prea multa pentru un cactus……
    Traiasca oamenii de plastelina! Invatati-i sa-i pretuiti ca nu aveti decat de castigat!
    Crina, nu te-am contrazis de dragul de a nu fi de-acord cu tine…… esti prietena mea si te iubesc, stii asta! Doar ca nu puteam lasa sa ma caracterizeze in intregime ce ai scris aici :pp ! >:D<

    Răspunde
  3. chrina Autor post

    Manu eu vad fix aici originea acestui specimen:in copilarie. De-aia e e bine ca parintii sa isi invete copii sa ia decizii pentru ei insisi, sa isis asume anumite consecinte…

    Răspunde
  4. chrina Autor post

    Lidia, ai drepate in felul tau:in mana lui Dumnezeu toti suntem doar plastelina. Si un alt lucru in care iti dau dreptate: prietenii isi pun amprenta asupra noastra, da! dar de aici pana la depersonalizare totala( cam asa traduc eu ” de plastelina” ) e ceva drum. Vorbeam de oamenii fara nimic al lor, totul de imprumut. Si, nu! In acceptiunea mea tu numai „palestelina ” nu esti 🙂

    Răspunde
  5. impresiiblonde

    hm…pe mine ma incomodeaza chestiile lipicioase si fara forma, dar stiu sigur cateva persoane care isi cauta admiratori doar din categoria plastilinelor.

    Răspunde

Lasă un răspuns către cel mai tare din parcare Anulează răspunsul